Iar iarna ei

“Ma iarta? Da, ma iarta dar nu vrea sa-mi spuna. Ma stie? Da, ma stie dar din nou ii e prea mare rusine sa-mi spuna si cred ca-i convine…
Iti convine?”

Ma iarta, ma stie, ii convine
Amara arta, e iarna numai in mine
Trei anotimpuri, omor in poezie
Am arma o mana, din iarna, iubire

Ma iarta, ma stie, ii convine
Amara arta, e iarna numai in mine
Trei anotimpuri, omor in poezie
Am arma o mana, din iarna, iubire

Iar iarna, nameti, imi cade-n in peretii de huma,
Ce frig, ma asteapta, prin usi, vrea a trece dar, se-ndura
Si frica si frigul in micul meu rai din, vantul rau, ce murmura
Si iar, iarna asta vine in nameti, peste sufletul meu si sarea din lacrimi o topeste mereu…
Iar iarna ei.

Aud, liniste de iarna, afara, trosnesc ninsori sub ai ei pasi,
Sunt, lacas zidit cu gheata, iglu regal armat cu turturi grasi.
Pe strazi copacii mici se scutura si parca tremura de frig in vant,
Pe geamuri mari cresc flori din gand si nu mai pot vedea cum plang
Turturii ce se topesc, in lacrimi ce se opresc si soarele rece le sterge,
Mai sterg si eu, un cuvant, mai sterg un geam rupt, mai sterg un ochi drept,
Mai sterg inca o fata, din paginile inimi si tot rup pagini, din mine din piept,
Fara sa mai clipesc, mi-e si rusine sa spun ce gandesc, sa-i spun…
Doamne ce mult imi lipsesc.
Doamne ce mult imi lipseste.
Doamne ce multe iti lipsesc.
Doamne ce mult iti lipseste.

Iar iarna, nameti, imi cad in palmele reci
Ce flori zac pe geamuri, ce ochii in lacrimi ineaca, si treci
Ca frigul prin haine prin mine si mainile tale, ca fructele seci
Se sparg si clatina turturi, prin inima mea si muzica ta topeste si ea…
Iar iarna ei.

Iar iarna cu nametii ei ma saruta
Iar iarna cu neiubitii ei ma canta
Iar iarna e lunga, iar ea, iar ma alunga
Ma iarta, ma stie, ii convine!
Amara arta, e iarna numai in mine
Amara arta, e iarna numai in mine
Amara arta, e iarna numai in mine
Amara arta, e iarna numai in mine

Ma iarta, ma stie, ii convine
Amara arta, e iarna numai in mine
Trei anotimpuri, omor in poezie
Am arma o mana, din iarna, iubire

Ma iarta, ma stie, ii convine
Amara arta, e iarna numai in mine
Trei anotimpuri, omor in poezie
Am arma o mana, din iarna, iubire

Doamne ce multe imi lipsesc.
Doamne ce mult imi lipseste.
Doamne ce multe imi lipsesc.
Doamne ce mult imi lipseste.
Doamne ce multe imi lipsesc.
Doamne ce mult imi lipseste.
Doamne ce multe imi lipsesc.
Doamne ce mult imi lipseste.